Susținem dezvoltarea transportului public și promovarea mobilității alternative. Considerăm însă că aceste obiective trebuie implementate într-un mod echilibrat, fără a transfera întreaga povară asupra locuitorilor din zonă și fără a crea probleme majore de acces și parcare.  În prezent, nu a fost prezentată public o soluție clară și completă privind relocarea locurilor de parcare care urmează să fie desființate. Eliminarea acestora înainte de asigurarea unor alternative funcționale va afecta direct mii de locuitori care depind de aceste facilități pentru desfășurarea activităților zilnice.  Lipsa unor soluții compensatorii riscă să conducă la:  • aglomerarea străzilor secundare și a cartierelor învecinate; • creșterea numărului de parcări neregulamentare; • dificultăți de acces pentru persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și familiile cu copii; • diminuarea calității vieții locuitorilor din zonă; • pierderea unor locuri de parcare pentru care cetățenii plătesc taxe și abonamente. Considerăm necesară o analiză atentă a oportunității realizării unei noi piste de biciclete pe Bulevardul Iuliu Maniu în condițiile în care, la o distanță de aproximativ 500 de metri, există deja infrastructură dedicată bicicliștilor în cadrul Parcului Liniei. Această infrastructură reprezintă deja o alternativă funcțională pentru deplasările locale și pentru agrement, motiv pentru care solicităm publicarea studiilor care justifică necesitatea unei noi piste și impactul acesteia asupra locurilor de parcare existente. Totodată, proiectul prevede reducerea capacității de circulație pentru traficul general pe anumite sectoare ale bulevardului, prin alocarea unei benzi dedicate transportului public și a infrastructurii pentru biciclete. În condițiile în care Bulevardul Iuliu Maniu reprezintă una dintre principalele artere de intrare și ieșire din București, utilizată zilnic de zeci de mii de șoferi, există temerea că restrângerea circulației la doar două benzi pentru traficul general pe sens va conduce la creșterea semnificativă a congestiei, a timpilor de deplasare și a blocajelor deja existente în orele de vârf. Considerăm că autoritățile ar trebui să prezinte public studiile de trafic care justifică această modificare și să demonstreze că beneficiile estimate depășesc impactul negativ asupra mobilității locuitorilor și a persoanelor care tranzitează zilnic zona. În lipsa unor măsuri compensatorii și a unei demonstrații clare că noua configurație nu va agrava traficul, există riscul ca problemele actuale de circulație să se amplifice, afectând inclusiv transportul public, activitatea economică locală și calitatea vieții locuitorilor din Sectorul 6. Suntem de părere că dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete și transport public trebuie realizată pe baza unor studii transparente, a unei consultări reale cu cetățenii și a unor măsuri compensatorii aplicate înainte de eliminarea facilităților existente.  

Bani cheltuiți fara finalizare

Subiectul adresat de această petiție este de interes deoarece ne dorim ca Timișoara să fie, în orice moment, un oraș prietenos atât cu oamenii, cât și cu animalele care fac parte din comunitate, un oraș în care aerul este respirabil, un oraș care nu își pune locuitorii și vizitatorii în pericol. Prin această petiție ne dorim ca în mod oficial să facem cunoscută și autoritățlor locale așteptarea, exprimată individual de mult prea mulți cetățeni, de a renunța la utilizarea artificiilor în seara de revelion, pentru o atmosferă de sărbătoare fără impactul negativ al spectacolelor bazate pe materiale pirotehnice.

  Vecini, am consultat documentația oficială aprobată de Primăria Sectorului 6 (Anexa 1 - Memoriu Tehnic General) pentru proiectul de amenajare a parcului de pe Insulă. Conform actelor, aleile destinate plimbărilor ar trebui să fie realizate din „pietriș stabilizat” — un finisaj modern care folosește lianți speciali (rășini sau lianți hidraulici) pentru a fixa pietrele și a bloca ridicarea prafului, lăsând în același timp apa să se scurgă în sol. Realitatea din teren: Am fost pe insulă și la fiecare pas te umpli de praf, iar vântul puternic de pe lac agravează totul. Aleile se macină sub picioarele oamenilor. Cineva a „uitat” să adauge liantul prevăzut în proiect sau s-a făcut rabat de la rețeta tehnică? La multe clădiri de birouri din oraș există pietriș stabilizat cu rășină poliuretanică și nu produce absolut deloc praf. De ce la privat se poate corect, iar pe banii noștri publici primim un nor de praf? 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

  Până când mai cărăm kilograme de fiare pe scări? Românii din cartiere plătesc aceleași taxe! În timp ce Centrul Istoric primește toate facilitățile și adăposturi smart, peste 80% din populația orașului Oradea locuiește în cartierele de blocuri. Aici, să ai o bicicletă a devenit o pedeapsă fizică și un risc financiar de mii de lei dacă o lași în fața blocului. Este o discriminare! Mobilitatea durabilă nu trebuie să fie doar un hobby de week-end în centru, ci o realitate zilnică pentru toți orădenii. Cerem Primăriei un program de finanțare pentru boxe securizate și monitorizate între blocuri! Destul cu promisiunile! Semnează acum și cere respect pentru cartierul tău !   Voir moins 

Un spațiu special amenajat ar contribui la: - reducerea conflictelor dintre proprietarii de câini și ceilalți locuitori; - creșterea siguranței copiilor și pietonilor; - protejarea locurilor de joacă și a spațiilor verzi; - reducerea situațiilor în care câinii sunt lăsați să alerge în zone nepotrivite; - încurajarea proprietarilor să respecte regulile privind animalele în spațiul public; - asigurarea unui loc sigur pentru mișcarea și socializarea câinilor.

„Realizarea unui audit de siguranță rutieră și a unei inspecții de siguranță rutieră pentru intersecțiile DJ103A cu străzile Izvorului și Hărmanului, urmate de implementarea măsurilor rezultate din aceste evaluări.” 

Siguranța copiilor și a vârstnicilor este o prioritate comună: Parcul este locul unde ne trimitem copiii să se joace liberi și unde bunicii se plătesc în liniște. Nimeni nu ar trebui să trăiască cu teama unui accident grav provocat de viteză sau de lipsa regulilor. Problema ne afectează pe toți, zi de zi: Oricine a mers recent pe aleile din IOR a simțit cel puțin o dată disconfortul sau pericolul generat de trotinetele care trec la milimetru de pietoni. Este o problemă reală din cartierul nostru, nu una izolată. Autoritățile acționează doar la presiunea publică: Administrația locală ia măsuri și investește energie în reconfigurarea spațiilor sau în suplimentarea agenților de la poliția locală doar atunci când vede că o comunitate întreagă cere același lucru. O singură sesizare poate fi ignorată; mii de semnături cer atenție imediată. Prin implicare recâștigăm spațiul public: Parcurile sunt create pentru relaxare și recreere, nu pentru a deveni piste de viteză necontrolate. Alăturarea la această petiție înseamnă recuperarea liniștii și a siguranței pentru cartierul Titan.

Sănătatea publică este un interes comun   Creșterea siguranței rutiere în Ploiești  Forța numărului obligă autoritățile să reacționeze 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026