În ultimii ani, Sectorul 2 a încurajat responsabil proprietarii de animale să utilizeze țarcurile special amenajate. Acest obiectiv este unul legitim. Totuși, responsabilitatea trebuie să fie reciprocă. Dacă administrația dorește ca cetățenii să respecte regulile și să folosească aceste spații, are obligația morală și administrativă de a le menține într-o stare care să nu pună în pericol sănătatea și integritatea animalelor sau a oamenilor. Un țarc degradat, vandalizat și lipsit de iluminat nu își mai îndeplinește funcția pentru care a fost construit și transmite mesajul că domeniul public poate fi neglijat fără consecințe. 

  Aceasta nu este doar o petiție pentru un parc, ci pentru demnitatea noastră ca cetățeni! Bucureștiul este pe primele locuri în Europa la poluare și pe ultimele locuri la suprafața de spațiu verde per locuitor. Cu toate acestea, atunci când avem un spațiu public uriaș, gata amenajat, o administrație abuzivă decide să pună lacătul pe porți și să ne trimită să ne plimbăm pe trotuare înguste printre mașini. 

Pistele pentru biciclete amplasate pe trotuare sunt discontinue și generează conflicte între pietoni și bicicliști. Amenajarea unor piste continue pe carosabil, separate fizic de traficul auto și prevăzute cu semafoare dedicate în intersecții, reduce riscul de accidente, oferă un traseu sigur pentru copii și adulți și încurajează utilizarea bicicletei ca mijloc de transport. Menținerea pistelor existente până la finalizarea celor noi asigură continuitatea infrastructurii și evită perioadele în care bicicliștii rămân fără alternative sigure. ✍️ 𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲𝗮𝘇ă 𝗽𝗲𝘁𝗶ț𝗶𝗮 ș𝗶 𝘁𝗿𝗶𝗺𝗶𝘁𝗲-𝗼 𝗹𝗮 𝟯 𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗲𝗻𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗴â𝗻𝗱𝗲𝘀𝗰 𝗹𝗮 𝗳𝗲𝗹 𝗰𝗮 𝘁𝗶𝗻𝗲.

  În ultimii ani, folosirea telefonului pe difuzor în mijloacele de transport public a devenit o obișnuință care afectează confortul tuturor. Convorbiri private, apeluri video, muzică și clipuri redate la volum ridicat transformă un spațiu comun într-unul în care liniștea și respectul pentru ceilalți dispar treptat.  Poate că ai observat și tu fenomenul. Poate ai vrut să citești câteva pagini în drum spre serviciu, să te odihnești după o zi grea sau pur și simplu să ajungi acasă fără să asculți, fără voia ta, conversațiile altor oameni. Pentru mulți, este doar un disconfort. Pentru alții însă – copii mici, persoane în vârstă, oameni cu migrene, anxietate sau tulburări de procesare senzorială, inclusiv persoane autiste – zgomotul constant poate deveni copleșitor.  Nu cerem interzicerea telefoanelor și nici sancțiuni exagerate. Cerem doar un gest firesc de respect: folosirea căștilor și evitarea difuzorului în transportul public.  În multe orașe europene, astfel de mesaje fac deja parte din regulile de conviețuire și contribuie la un climat mai civilizat. Credem că și Bucureștiul poate face acest pas.  Dacă și tu îți dorești un transport public mai liniștit, mai respectuos și mai prietenos pentru toți, semnează această petiție și distribuie-o mai departe. Schimbările mari încep, de multe ori, cu un gest simplu făcut de cât mai mulți oameni. 

“În fiecare zi, persoane care suferă de boli grave sunt convinse, prin reclame și mesaje distribuite pe internet, că pot renunța la tratamentul prescris de medic și se pot vindeca cu uleiuri esențiale, suplimente, biofrecvență sau alte produse fără eficiență dovedită. Pentru unii, aceste promisiuni nu înseamnă doar pierderea banilor. Înseamnă agravarea bolii, iar uneori chiar pierderea vieții. Nu cerem interzicerea produselor naturale și nici a terapiilor complementare. Cerem ca nimeni să nu mai poată promova un produs sau un serviciu ca tratament pentru o boală fără dovezi științifice solide și fără a răspunde pentru consecințele unor astfel de afirmații. Astăzi, rețelele sociale sunt pline de persoane care promit vindecarea diabetului, cancerului, bolilor autoimune, neurologice sau a altor afecțiuni grave prin metode nedovedite. Mulți pacienți sunt vulnerabili. Când cineva este disperat și caută o soluție, este ușor să creadă promisiunea unei vindecări rapide. Tocmai de aceea statul are obligația de a-i proteja împotriva publicității medicale înșelătoare. Solicităm autorităților să întărească legislația și controalele astfel încât orice afirmație conform căreia un produs sau un serviciu tratează, vindecă sau poate înlocui tratamentul unei boli să fie permisă doar dacă există dovezi științifice solide care o susțin. În caz contrar, astfel de practici trebuie sancționate eficient. Viața unui pacient valorează mai mult decât profitul obținut din promisiuni fără dovezi. Dacă și tu crezi că oamenii trebuie protejați de dezinformarea medicală, semnează această petiție.”

Animalele nu își pot apăra singure drepturile. Fiecare câine abandonat, fiecare pisică lovită, fiecare animal maltratat reprezintă un eșec al nostru, ca societate. Prin această petiție cerem autorităților să acționeze cu responsabilitate și să adopte măsuri care să reducă abandonul, să combată cruzimea și să ofere fiecărui animal șansa la o viață sigură și demnă.

Pistele de biciclete nu sunt doar pentru bicicliști, ci pentru întreaga comunitate. Un oraș în care oamenii pot merge în siguranță cu bicicleta este un oraș cu mai puțină aglomerație, mai puțină poluare și un trafic mai sigur pentru toți. Desființarea pistelor existente ar însemna descurajarea transportului alternativ și ar pune în pericol siguranța celor care folosesc bicicleta. În loc să eliminăm infrastructura velo, ar trebui să o îmbunătățim și să o extindem acolo unde este necesar.  Iașul are nevoie de o rețea de piste de biciclete sigură, continuă și bine proiectată, nu de desființarea acesteia. Cu cât suntem mai mulți, cu atât vocea comunității va fi mai puternică și va crește șansa ca deciziile privind mobilitatea urbană să fie luate în urma unui dialog real cu cetățenii.

Noi, cetățenii orașului Salcea și ai satului Prelipca, solicităm autorităților competente să ia măsuri urgente pentru creșterea siguranței la trecerea la nivel cu calea ferată dintre Salcea și Prelipca. Această zonă reprezintă de ani de zile un punct de risc pentru șoferi, pasageri și pietoni. În urma accidentelor grave produse în această zonă, comunitatea cere o soluție concretă: evaluarea urgentă a situației și montarea unui sistem modern de protecție, cu bariere automate și semnalizare corespunzătoare. Nu putem aștepta o nouă tragedie pentru ca această problemă să fie rezolvată. O infrastructură sigură înseamnă protejarea vieților oamenilor care folosesc zilnic acest drum. Fiecare familie din Salcea și Prelipca are dreptul să circule în condiții de siguranță. Semnează această petiție dacă susții o comunitate mai sigură. Fiecare semnătură transmite un mesaj clar: viața oamenilor este mai importantă decât amânările administrative. Împreună putem atrage atenția asupra acestei probleme și putem cere o soluție înainte ca o altă familie să sufere.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

• Nu cereți părinților să restituie CASS pe care nu au încasat-o!

Expunere rapidă la conținut dăunător. Investigații independente au demonstrat că un cont nou, creat cu o vârstă declarată de 12 ani, fără nicio căutare activă, primește în prima oră de utilizare conținut care transmite mesaje despre insuficiență personală, imagine corporală negativă și, în mod repetat, conținut legat de suicid. Acest lucru se întâmplă exclusiv prin mecanismul de recomandare automată al algoritmului, nu prin acțiunea utilizatorului. România, în frunte la un fenomen alarmant. Țara noastră ocupă primul loc în Europa la dependența adolescenților de rețelele sociale. Aproximativ 1 din 2 adolescenți români a avut cel puțin un gând suicidar — o statistică ce nu poate fi ignorată de instituțiile statului. Vulnerabilitatea specifică a copiilor. Spre deosebire de un adult, care poate contextualiza și filtra critic informația, un copil sau adolescent nu are instrumentele psihologice și experiența de viață necesare pentru a se proteja de conținut manipulator sau destabilizator emoțional. Absența supravegherii parentale constante agravează acest risc. Verificarea vârstei este în prezent simbolică. Deși regulamentul TikTok impune o vârstă minimă, mecanismele actuale de verificare pot fi ocolite cu ușurință de orice minor, fapt confirmat de investigații jurnalistice și de experți în siguranță online.

 Pentru că pe strada Tudor Vladimirescu ne punem viața în pericol în fiecare zi. Copiii noștri care merg pe jos spre școală, părinții cu cărucioare și bunicii din comunitate sunt obligați să coboare de pe trotuar și să meargă direct pe carosabil, printre mașini, deoarece spațiul pietonal a fost transformat în parcare privată. Nu trebuie să așteptăm să se întâmple o tragedie pentru ca autoritățile să își facă treaba. Fiecare semnătură înseamnă presiune pe Primărie pentru a ne proteja copiii și pentru a ne reda dreptul de a merge în siguranță prin propria localitate.