Această inițiativă nu este doar despre construirea unei clădiri. Este despre viitorul Bucureștiului și despre imaginea României în următoarele decenii.  Astăzi, capitala României nu are un reper cultural și arhitectural contemporan care să reprezinte generația actuală și ambițiile unei țări europene moderne. Avem nevoie de un spațiu capabil să găzduiască evenimente internaționale majore, concerte, expoziții, festivaluri și proiecte culturale care să aducă România mai aproape de marile capitale europene.  Un asemenea proiect ar însemna:  • mai mult turism; • investiții și dezvoltare urbană; • locuri de muncă; • spații publice moderne pentru cetățeni; • creșterea prestigiului internațional al Bucureștiului; • o nouă identitate culturală pentru România. Multe orașe europene au fost transformate prin proiecte arhitecturale curajoase care au devenit simboluri internaționale. Bucureștiul merită același lucru.   Această petiție este despre ideea că România poate construi nu doar pentru necesitățile prezentului, ci și pentru generațiile viitoare. Putem crea un simbol al creativității, culturii și încrederii în viitor — un reper care să completeze identitatea orașului și să devină un punct de interes pentru întreaga Europă.   Dacă și tu crezi că Bucureștiul merită un proiect cultural și arhitectural de anvergură internațională, alătură-te acestei inițiative.

Oamenii, pietoni sau biciclisti vor sa faca sport! 

CSA Steaua București este cel mai important club din istoria fotbalului românesc, iar toate marile sale performanțe au fost obținute în aceeași formă de organizare pe care clubul o are și astăzi. Sub această structură, Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986, Supercupa Europei în 1987 și zeci de titluri și trofee interne, reprezentând România la cel mai înalt nivel. Este nedrept și absurd ca exact forma de organizare sub care Steaua a adus cele mai mari performanțe din istoria sportului românesc să fie astăzi considerată incompatibilă cu participarea în Liga 1, dar compatibila cu participarea în competițiile UEFA.  Fotbalul trebuie să rămână o competiție decisă pe teren, nu blocată prin interpretări administrative și limitări legislative. Suporterii cer egalitate de drepturi și șansa ca Steaua să poată promova legal, fără a fi obligată să își abandoneze identitatea și structura istorică.

Această problemă este importantă pentru că vorbim despre sănătatea emoțională și psihologică a unei generații întregi de copii. În spatele termenilor juridici precum „custodie comună” sau „custodie exclusivă” există copii reali, care trăiesc zilnic instabilitate, tensiune, promisiuni încălcate și absență emoțională. Un copil nu poate înțelege de ce un părinte promite că vine și nu mai apare. Nu poate înțelege conflictele dintre adulți. Dar le simte. Le simte în anxietate, în nesiguranță, în comportament, în felul în care începe să se raporteze la iubire, la atașament și la propria valoare. În România, discutăm foarte mult despre drepturile părinților și mult prea puțin despre efectele psihologice ale instabilității parentale asupra copilului. Din păcate, există copii care dezvoltă tulburări emoționale severe, agresivitate, probleme de atașament sau comportamente autodistructive după ani întregi de conflict și inconsistență parentală. Această petiție nu este despre a lua drepturile unui părinte. Este despre responsabilitate emoțională și despre nevoia de a pune cu adevărat copilul în centrul deciziilor. Copiii nu au nevoie doar de părinți „prezenți” juridic. Au nevoie de părinți prezenți emoțional, consecvenți și implicați real în viața lor.

  Argumentar juridic / urbanistic  1. Principiul proporționalității  Tarifele pentru utilizarea domeniului public ar trebui să reflecte impactul real asupra spațiului urban.  Motocicletele:  •  ocupă semnificativ mai puțin spațiu;  •  generează uzură redusă;  •  au impact redus asupra congestiei.  Aplicarea unui tarif identic cu cel pentru autoturisme poate fi considerată disproporționată față de utilizarea efectivă a resursei publice.     2. Politici de mobilitate urbană durabilă   Conform principiilor europene de mobilitate urbană:   •  orașele trebuie să încurajeze modurile eficiente de transport;  •  reducerea congestionării este obiectiv strategic;  •  utilizarea eficientă a spațiului public este prioritară.  Motocicletele și scuterele contribuie direct la aceste obiective.     3. Coerență urbanistică   În prezent:   •  un SUV de 2.2 tone;  •  și un scuter care ocupă o fracțiune din loc  pot ajunge să plătească același tarif.   Acest model nu reflectă utilizarea reală a infrastructurii urbane.     4. Practică europeană   Numeroase orașe europene aplică:   •  gratuitate totală;  •  tarife reduse;  •  locuri dedicate moto.  Bucureștiul poate adopta un model adaptat local fără impact bugetar major.     5. Beneficiu public   Încurajarea vehiculelor pe două roți poate:   •  reduce timpul pierdut în trafic;  •  reduce presiunea pe parcări;  •  îmbunătăți mobilitatea urbană;  •  crește conformarea voluntară la plata parcării.  

Pt ca se abuzează de autorizații si sunt mii de reclamații privind privarea de somn intrucat muzica in locatii este infernala  sunt chiar restaurante  care maschează discoteci de manele la baza blocului de locuinte iar somnul este un lux in zonele de gen

Abrogarea legii ar putea duce la numeroase efecte în cascadă precum: normalizarea extremismului și fasciscmului delăturarea unor motive de arestare pentru anumiți actanți politici controversați În așa-zisă luptă pentru libertate de exprimare, de fapt se vede cum alte drepturi sunt îngrădite (cele de coexistență) , creându-se un mediu mai agresiv și violent.

Pentru că în România, dreptul la transport redus pentru studenți există de ani de zile pe hârtie, dar în practică e blocat de hârtii. Studenții plătesc integral abonamentul, depun acte, așteaptă așteaptă săptămâni, iar în unele cazuri chiar luni pentru bani care, legal, nu ar fi trebuit să fie plătiți de la început. Pentru un student care vine din alt județ, care lucrează part-time ca să își acopere chiria, care primește 600-800 de lei de acasă pe lună, blocarea a 100-200 de lei într-un abonament pe care îl va recupera "cândva" nu e doar o inconveniență administrativă. E pur și simplu o sumă pe care nu o are. Mulți studenți pe care îi cunoaștem au renunțat complet să mai ceară reducerea, fiindcă procedura le consumă mai mult timp și mai mulți bani decât valoarea ei. Asta nu se întâmplă doar în București. Nu este o problemă izolată la un singur oraș. Din primele răspunsuri primite, apar diferențe clare între centre universitare: în unele locuri reducerea se aplică simplu, în altele studenții trec prin deconturi, drumuri și așteptare, fiecare oraș universitar cu propriul operator, propriile formulare, propriile ghișee. Mulți studenți ajung să treacă prin proceduri similare, în paralel, an după an. Tehnologia există. Bazele de date există. Sistemele de plată digitale există. Singurul lucru care lipsește este decizia ca instituțiile statului să comunice între ele în loc să transfere efortul către cetățean. Această campanie nu este despre studenți care vor "ceva în plus". Este despre cum tratează România oamenii care au deja un drept legal. Dacă un drept simplu, deja garantat de lege, este atât de greu de exercitat, atunci problema nu sunt studenții. Problema este modul în care funcționează administrația publică. Și asta ne privește pe toți. Pentru că studenții de azi sunt medicii, profesorii, inginerii, antreprenorii și funcționarii publici de mâine. Sunt oamenii pe care îi vrem rămași în țară, nu plecați să caute alt sistem care îi tratează ca pe cetățeni adulți. Și pentru că aceeași logică birocratică, "avansează tu banii, vino cu acte, așteaptă", se aplică, în versiuni diferite, la pensii, la deconturi medicale, la subvenții, la rambursări. Schimbând-o pentru studenți, deschidem ușa schimbării și pentru restul. Semnează dacă ești de acord că un drept legal nu ar trebui să fie un test de răbdare birocratică. Mulțumim.

Sistemul actual suferă de o lacună legislativă majoră (confirmată de Avocatul Poporului prin adresa nr. 17597/2026), care face ca răspunderea patrimonială directă a managerilor să fie simbolică sau extrem de greu de activat. Rezultatul este că prejudiciile rămân, de cele mai multe ori, neacoperite de cei care au luat deciziile Ce cerem: 1. Consolidarea cadrului legal (Legea 15/1990): Introducerea unor criterii clare și riguroase de răspundere patrimonială pentru manageri și membrii consiliilor de administrație, astfel încât aceștia să poată fi trași la răspundere în mod real pentru prejudiciile cauzate prin management defectuos. 2. Eficientizarea recuperării prejudiciilor: Crearea unor proceduri judiciare accelerate pentru cauzele ce vizează daune aduse companiilor de stat, pentru a asigura recuperarea sumelor din averea celor vinovați într-un termen rezonabil, evitând prescripția sau înstrăinarea bunurilor. 3. Transparență: Publicarea lunară a tuturor cheltuielilor din companiile de stat în format Open Data. Avem dovezi oficiale: Am sesizat deja instituțiile statului, iar rezultatele confirmă că avem dreptate: • Avocatul Poporului a recunoscut oficial existența unei „lacune legislative” în acest sens (Nr. 17597/2026). • Guvernul României a înregistrat oficial propunerea sub nr. 15D/7789/04.05.2026. Este timpul să trecem de la „am luat act” la fapte. Dacă managerii vor ști că pot rămâne fără case și mașini dacă fură sau risipesc banii publici, vor fi mult mai atenți cu buzunarul tău! Semnează și tu pentru a opri jaful din companiile de stat! 

Este importantă și eficientizarea transportului public din municipiul Ploiești. În prezent, deși s-au investit sume considerabile în modernizarea liniilor de tramvai și a infrastructurii aferente, tramvaiul ajunge de multe ori să stea blocat în același trafic cu autoturismele, pierzând astfel principalul avantaj pe care ar trebui să îl ofere: rapiditatea și predictibilitatea deplasării. Nu este firesc ca un mijloc de transport public electric, destinat să reducă traficul și poluarea, să funcționeze aproape la aceeași viteză ca un autoturism prins în aglomerație. În aceste condiții, mulți cetățeni aleg în continuare mașina personală, considerând că transportul public nu oferă un beneficiu real de timp. Transformarea străzii Ștefan cel Mare într-o arteră accesibilă doar tramvaiului, pietonilor și riveranilor ar permite transportului public să devină cu adevărat eficient. Tramvaiul ar putea circula constant, fără blocaje, respectând mai ușor orarul și devenind o alternativă reală pentru deplasarea prin oraș. Practic, o astfel de măsură ar valorifica investițiile deja realizate în infrastructura tramvaiului. În lipsa unor benzi sau zone prioritare dedicate, modernizarea liniilor își pierde o mare parte din utilitate, deoarece problema principală — blocarea în trafic — rămâne nerezolvată. Un transport public eficient nu înseamnă doar șine noi, ci și condiții reale de circulație care să îi ofere prioritate și funcționalitate.

Fiecare cetățean are dreptul să trăiască în siguranță, fără teama că persoane condamnate pentru crime grave pot fi eliberate înainte de termen și pot recidiva. Tragedia recentă din Bihor, unde o tânără de 18 ani a fost ucisă de un individ eliberat condiționat după o condamnare anterioară pentru omor, a șocat întreaga țară și a demonstrat că actualul sistem are lacune grave.  Această petiție este importantă deoarece cere schimbări reale pentru protejarea vieților oamenilor nevinovați. Nu vorbim doar despre un singur caz, ci despre prevenirea altor tragedii similare. Atunci când persoane condamnate pentru infracțiuni extrem de violente sunt puse în libertate fără garanții reale că nu reprezintă un pericol, întreaga societate este expusă riscului.  Prin această campanie cerem:  • eliminarea eliberării condiționate pentru criminalii condamnați pentru omor și alte infracțiuni violente grave; • evaluări psihologice stricte și independente; • monitorizare reală după eliberare; • responsabilitate și transparență în deciziile de eliberare condiționată. Vocea fiecăruia contează. Cu cât mai multe persoane susțin această petiție, cu atât presiunea publică asupra autorităților va fi mai mare și șansele unei schimbări reale vor crește. Nu putem aduce victimele înapoi, dar putem lupta pentru ca alte familii să nu mai treacă prin asemenea tragedii.  

Este important să ne gândim ca alaturandu-ne in crearea unui echilibru bazat pe respect reciproc in societate ,putem ajunge la un nivel de civilizație  mult dorit. Daca treci fara iti pese peste aceste semnale din petrecăreț vei ajunge si tu chinuit de boxele date la maxim. Una e sa stai in zgomot câteva ore ,si alta ...o viata! Mulțumesc!