.

Pentru că o astfel de inițiativă are exact ingredientele unei cauze publice care poate mobiliza oameni dincolo de nișa „fanilor de concerte”. Declic ar avea motive puternice să susțină această petiție deoarece tema atinge simultan: • accesul la cultură; • dezvoltarea urbană; • imaginea internațională a României; • investițiile publice inteligente; • oportunitățile economice; • calitatea vieții într-o capitală europeană. Nu este doar despre muzică. Este despre infrastructură culturală modernă și despre felul în care statul român își tratează propriii cetățeni. Pentru membrii unei comunități civice precum Declic, mesajul poate deveni foarte puternic: • de ce România rămâne în urmă față de alte capitale europene; • de ce tinerii consumă cultură europeană, dar sunt obligați să plece în alte țări pentru experiențe complete; • de ce pierdem anual milioane de euro din turism cultural și evenimente internaționale; • de ce investițiile în infrastructură culturală sunt mereu amânate, deși au impact economic direct. În plus, campania are potențial mare de viralizare: • aproape fiecare român are o experiență frustrantă legată de concerte organizate prost; • există deja o percepție colectivă că România este „ocolită” de marile turnee; • subiectul generează reacții emoționale puternice și poate uni generații diferite. Pentru Declic, o astfel de petiție poate deveni: • o campanie despre modernizarea României; • o presiune publică asupra autorităților locale și centrale; • o conversație națională despre cultură și infrastructură; • un exemplu concret că societatea civilă poate cere proiecte mari, cu impact real. Ai putea formula chiar explicit către ei ideea că: Aceasta nu este o petiție pentru un concert în plus. Este o petiție pentru ca România să nu mai fie tratată ca o piață secundară cultural în Europa.

  Pentru că această măsură nu afectează doar „artiștii”, ci zeci de mii de oameni care obțin venituri ocazionale din creație intelectuală și care nu funcționează ca firme sau PFA-uri, care au din când în când un contract de drepturi de autor.  În loc să simplifice relația cetățeanului cu statul, obligația de înrolare în RO e-Factura transferă birocrație și costuri administrative asupra unor persoane care nu desfășoară activitate economică continuă și ale căror venituri sunt deja fiscalizate la sursă de către plătitorii de venit. Practic, pentru un venit ocazional, oamenii ar putea fi obligați să își facă semnătură electronică, să învețe proceduri fiscale complexe și să gestioneze sisteme digitale gândite pentru operatori economici.  Această campanie este despre proporționalitate, bun-simț administrativ și protejarea muncii culturale și intelectuale de suprareglementare. Dacă acceptăm astfel de obligații disproporționate pentru venituri deja fiscalizate, precedentul poate afecta tot mai multe categorii profesionale și tot mai multe persoane fizice în viitor. 

Un oraș cu adevărat dezvoltat nu înseamnă doar străzi asfaltate și clădiri de birouri, ci și spații în care oamenii pot socializa, se pot relaxa și își pot trăi pasiunile. Trebuie să ne alăturăm acestei campanii pentru că: • Oprim exodul tinerilor spre alte orașe: Craiova educă zeci de mii de  elevi şi studenți, dar mulți aleg să se mute în București, Cluj sau Timișoara imediat după absolvire, atrași de o viață culturală și de noapte mult mai ofertantă. Dacă vrem un oraș plin de viață, trebuie să le oferim tinerilor motive reale să rămână. • Fiecare subcultură merită un loc al ei: În acest moment, dacă nu ești un consumator de muzică comercială de masă sau de blockbustere de la Hollywood, opțiunile tale în Craiova sunt extrem de limitate. Fie că asculți rock, jazz, techno, trap sau k-pop, fie că iubești teatrul experimental sau filmele europene, ai dreptul la un spațiu unde să te simți reprezentat. • Salvăm și promovăm talentul local: Avem trupe la început de drum, tineri actori, regizori și DJ talentați care pur și simplu nu au unde să performeze. Fără scene accesibile și cluburi independente, talentul local este sufocat sau forțat să plece în altă parte. • Cultura și distracția aduc bunăstare: Un oraș cu o viață de noapte diversă și săli de spectacole moderne atrage turiști de weekend, creează locuri de muncă și generează venituri constante pentru afacerile locale (restaurante, transport, hoteluri). • Comunitatea se naște offline: Într-o eră dominată de social media şi ecrane, avem o nevoie critică de locuri fizice de întâlnire. Cluburile/discotecile tematice, teatrele mici și cinecluburile sunt exact acele spații unde se leagă prietenii, se dezbat idei și se formează comunități unite. Nu mai putem aștepta ca schimbarea să vină de la sine. Semnătura ta este vocea prin care le transmitem autorităților și investitorilor că în Craiova există un public numeros, educat, care își cere dreptul la o viață culturală și de divertisment la standarde europene. Alătură-te nouă!

Cinematografia românească aduce, an de an, prestigiu internațional României, dar pe plan intern se zbate într-o criză cronică de subfinanțare. În timp ce concursurile de proiecte sunt amânate sau anulate din lipsă de fonduri și proceduri, zeci de milioane de euro care se cuvin de drept filmului românesc sunt lăsați în buzunarele industriei jocurilor de noroc. Nu cerem bani în plus. Cerem doar respectarea legii! Conform legislației în vigoare (O.G. nr. 39/2005 actualizată prin Legea nr. 50/2020, Art. 13), 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii de jocuri de noroc ar trebui să fie virate anual, de către ANAF, către Fondul Cinematografic. Este inacceptabil ca, deși statul încasează aceste taxe uriașe de la industria jocurilor de noroc, fracțiunea destinată legal pentru a repara o parte din răul social și a susține cultura, educația și arta nu ajunge la cinematografia românească din cauza blocajului birocratic al Ministerului Finanțelor.

Semnăm această petiție pentru un sistem cultural funcțional, predictibil și profesionist.

România merită o reprezentare la Bienala de la Veneția pe măsura valorii artiștilor, arhitecților și curatorilor săi. Solicităm un dialog real, transparent și responsabil cu întreaga comunitate artistică și un pachet de măsuri concrete care să transforme procedura de selecție într-o platformă de excelență. Integritatea mecanismului nu este un detaliu; este condiția pentru ca Pavilionul României să fie credibil la Veneția și să reflecte evoluția actuală a artei.

Sustinem echipa nationala de fotbal a Romaniei

  În centrul orașului Hârșova, o clădire încărcată de istorie și amintiri — fostul cinematograf al orașului — se degradează pe zi ce trece. Acest spațiu, care odinioară era plin de viață și de oameni, se află acum în paragină, cu pereți fisurați, tencuială căzută și un risc tot mai mare pentru siguranța trecătorilor.  În trecut, cinematograful a aparținut Primăriei Hârșova, fiind un bun de interes public. Ulterior, el a ajuns în proprietate privată, dar nu este întreținut și nu este utilizat conform destinației sale culturale. Astfel, s-a transformat într-o ruină care afectează imaginea orașului și siguranța cetățenilor.  Conform Legii administrației publice locale nr. 215/2001, art. 36 alin. (2), consiliul local are atribuția de a „administra domeniul public și privat al unității administrativ-teritoriale” și de a „asigura întreținerea și modernizarea infrastructurii urbane”. Totodată, art. 5 alin. (1) din aceeași lege impune autorităților locale obligația de a acționa „în interesul colectivității locale” și de a proteja patrimoniul cultural și urbanistic al orașului.  Mai mult, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, coroborată cu Hotărârile de Consiliu Local privind întreținerea fațadelor și a clădirilor, prevede obligația proprietarilor de a menține imobilele „în stare corespunzătoare de siguranță, salubritate și estetică”. Dacă proprietarul nu respectă aceste obligații, autoritatea locală poate dispune măsuri administrative și sancțiuni contravenționale (inclusiv amenzi și somații de remediere).  În cazul în care clădirea continuă să se degradeze, Primăria Hârșova are dreptul și obligația legală să analizeze declararea utilității publice a imobilului, potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care la art. 2 alin. (1) prevede că:  “„Exproprierea se poate face pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, de interes local sau național, cu plata unei juste și prealabile despăgubiri.”” De asemenea, Legea nr. 33/1994, art. 5, stabilește că:   “„Exproprierea pentru cauză de utilitate publică se declară pentru lucrări care servesc interesului general al comunității.”” Prin urmare, transformarea fostului cinematograf într-un centru cultural, spațiu educațional sau comunitar se încadrează perfect în noțiunea de „interes public local”, justificând legal inițierea unei astfel de proceduri. Nu în ultimul rând, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică prevede la art. 4 că autoritățile locale pot administra bunurile publice și pot dobândi noi bunuri pentru satisfacerea intereselor comunității.   Fostul cinematograf este o parte din istoria orașului nostru. Generații întregi de hârșoveni au crescut cu filmele, spectacolele și serile petrecute acolo.  Acum, clădirea este o rană deschisă în centrul orașului, un simbol al nepăsării. Dar poate redeveni un loc al vieții culturale, al tinerilor, al comunității unite.  Prin această petiție, cerem administrației locale să folosească instrumentele legale pe care le are — evaluare, notificare, sancțiune, expropriere, finanțare — pentru a readuce acest spațiu în patrimoniul și viața Hârșovei.  👉 Semnează această petiție dacă vrei ca fostul cinematograf din Hârșova să fie reabilitat și redat locuitorilor!  Împreună putem arăta că Hârșova are o comunitate care își respectă trecutul și vrea un viitor cultural activ. 

 Această problemă nu afectează doar o persoană, ci întreaga comunitate. Când un oraș își pierde spațiile culturale, pierde ceva mult mai profund: pierde șansa de a-și păstra tinerii acasă, pierde oportunități de dezvoltare, pierde evenimente, educație și viață comunitară.  Pentru orașele mici, cultura nu este un moft, este o oportunitate reală. O casă de cultură funcțională înseamnă activități pentru tineri, evenimente, cinema, dezbateri, spectacole, proiecte care dau sens și motive să rămână conectați cu orașul lor.  Fără astfel de spații, tinerii nu doar că pleacă, dar nu mai au de ce să se întoarcă.  Transformarea sălii mari în spațiu comercial ar însemna o pierdere ireversibilă pentru identitatea orașului. Casa de Cultură ar deveni încă un spațiu fără legătură cu interesul public, iar comunitatea ar rămâne fără un loc dedicat culturii, educației și viitorului generațiilor tinere.  Acum este momentul să acționăm. Fiecare semnătură transmite un mesaj clar: oamenilor le pasă, comunitatea vrea cultură și refuză distrugerea singurului spațiu emblematic dedicat ei.  Doar împreună putem opri degradarea și salva un simbol al Câmpulungului — un simbol de care depinde și viitorul tinerilor din acest oraș. 

Cadrul legislativ Conform Constituției României, • Art. 31 alin. (4) prevede că „Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”. • Art. 30 alin. (6) stabilește că „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine”. La nivel european, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (Art. 11) și Directiva (UE) 2018/1808 privind serviciile media audiovizuale (AVMSD) impun statelor membre să asigure responsabilitatea editorială, pluralismul și protecția publicului împotriva conținutului manipulator sau incitator. De asemenea, Actul european privind libertatea mass-mediei (European Media Freedom Act – 2024) introduce obligații clare privind transparența proprietății media, independența editorială și combaterea influenței politice nelegitime.

  Alăturându-te acestei inițiative, contribui direct la crearea unui spațiu care să pună în valoare talentul local și să aducă arta mai aproape de oameni.  Susținerea ta arată că:  • îți dorești ca Târnăveni să fie un oraș care respectă și promovează cultura; • vrei ca artiștii locali, indiferent de experiență, să aibă un loc unde să-și expună lucrările; • înțelegi că un astfel de spațiu poate deveni un punct de atracție turistică și comunitară, aducând beneficii întregului oraș; • crezi că arta are puterea de a uni oamenii și de a schimba felul în care ne raportăm la comunitatea noastră. Fiecare semnătură înseamnă un pas mai aproape de Culoarul Artei – un loc în care ne putem regăsi cu toții prin frumos și creativitate.